Principala caracteristică este voalul de mătase și două șorțuri suprapuse sau un șorț peste fustă. Vâlnicul este piesa caracteristică portului popular al femeii în Oltenia și are aspectul unei fuste încrețite. Se poartă despicat, cu capetele suprapuse lateral. Iarna, costumul cu vâlnic este specific pentru sărbătoare, dar poate servi și ca îmbrăcăminte uzuală de iarnă. Pentru vară, este specific costumul cu catrințe, care este folosit mai mult ca îmbrăcăminte pentru muncă. Podoaba capului este piesa de rezistență a ținutei oltenești. Doar fetele necăsătorite își arată părul, în  timp ce femeia căsătorită are o podoabă foarte elaborată.

În zona Apusenilor predomină șorțurile negre sau negru cu roșu care au dungi orizontale decorative. Aceste șorțuri au lățimi diferite în funcție de zonele Ardealului. Astfel în zona Sibiului și în părțile Someșului, șorțurile sunt mai înguste, în timp ce în Banat sunt mult mai late.  Portul femeilor este oarecum mai conservator, mai practic, dar straiele de sărbătoare au elemente decorative cu totul deosebite. În funcție de zonele Transilvaniei, există o serie de variații minore ale costumelor populare.

Caracteristica principală a portului popular dobrogean stă tot în șorțuri. Femeile poartă câte două astfel de accesorii, foarte colorate și care au modele complet diferite. De obicei, șoruțul din spate este mai lung decât cel din față.

Există câteva diferențe între porturile populare specifice Basarabiei și Bucovinei. În principiu, costumul popular al femeii din această regiune se caracterizează printr-un singur șorț lung care se înfășoară în jurul taliei și poartă denumirea de fotă.

În această zonă care se întinde în Arad, Bihor și Țara Oașului, principala caracteristică a portului popular al femeii se caracterizează printr-un singur șorț mai lat purtat în partea din față a fustei. La șorțul din spate s-a renunțat în jurul anilor 1930.

Costumul popular al bănățencelor se caracterizează prin motive decorative foarte bogate, și prin două șorțuri, unul în față, iar celălalt în spate. Deosebirea principală față de celelalte regiuni în care se poartă două șorțuri este reprezentată de franjurii prezenți pe unul sau pe ambele piese.

În modelele costumului popular purtat de românii din afara granițelor țării sunt puternic influențate de tendințele țării gazdă. Chiar dacă influențele sunt vizibile, caracterul național românesc predomină, definind identitatea națională românească.