11
11
11

METROPOLIS COM execută costume populare la comandă, după modelele prezentate de client,

pentru ansambluri folclorice, formații artistice sau orchestre soliști.

Costume populare femei

Costume populare barbati

Costume populare copii

Costume populare românești – Semnificația portului popular

Portul popular românesc este, incontestabil, unul dintre cele mai importante elemente culturale și istorice pe care le poate deține un popor. Este o dovadă a identității naționale, a diferențelor culturale într-o anumită arie geografică în care s-a format o civilizație distinctă care a evoluat după propriile-i legi, adaptate unui stil de viață aparte. Un studiu al costumului popular în funcție de regiuni poate stabili cu precizie evoluția neamului românesc.

Portul popular a evoluat odată cu românul, a fost alături în cele mai importante momente din viața fiecărui om de rând, atât în clipele fericite, cât și atunci când nenorocirile s-au abătut asupra familiei și a comunității. Mai mult, costumul popular a fost acolo în momentele în care românul și-a revendicat drepturile, s-a luptat pentru o viață mai bună, când a câștigat sau când a fost reprimat și redus la tăcere. Toate aceste evenimente nu au trecut fără să influențeze arta populară, alături de credința puternică în Dumnezeu pe care a avut-o țăranul român. Costumul popular este reflecția trăsăturilor definitorii ale stilului de viață tradițional, a românului tradițional cu setea acestuia de a descoperi frumosul, de a-l crea, de a-l cultiva prin virtuțile sale primordiale: dragostea de glie, curajul, aspirația la libertate și avântul creației.

În contextul evoluției uneltelor populare, dar și a materialelor, costumul popular românesc a păstrat întotdeauna latura estetică, resursele fiind puse în slujba creației, a obținerii frumosului pentru piesele de bază. Elementul primar al costumului popular este cămașa, purtată atât de bărbați cât și de femei. În partea de jos, bărbații au ițarii, în ce femeile purtau fota sau catrința, indiferent de regiune. Diferențele intervin la nivelul modelului. Pentru sezonul rece, peste aceste elemente, țăranii purtau sarica și pieptarul, confecționat din piele de animal, dar și căciula specifică strămoșilor noștri daci.

În evoluția costumului popular românesc s-au evidențiat trei etape. Într-o primă fază, costumul popular românesc s-a definit în raport cu porturile popoarelor vecine, diferențiindu-se prin modele și colorit în funcție de regiune. După această etapă, a intervenit influența mediului urban care, prin materiale noi, industriale, au înlocuit textilele casnice dar au încurajat producție de serie, protejând în același timp tradiția costumului popular. Treptat, costumul popular a fost înlocuit de hainele „orășenești” în hainele purtate zilnic, devenind un element de sărbătoare. Costumul popular a pierdut teren, în fața hainelor de la oraș, în special sub influența țăranilor bogați care erau atrași de mirajul urban.  O ultimă etapă este cea actuală, când costumul popular este purtat doar izolat, în special de bătrâni care mai țin la tradiție, dar începe să redevină atractiv și pentru omul modern,  motivele populare fiind adoptate în diferite creații ale designerilor contemporani.

O semnificație importantă a costumului popular a fost evidențierea rangului social. Prin podoabe, modele, culori, croială este evidențiat rangul social al purtătorului. Mai mult, portul popular poate transmite emoții și sentimente. Un costum negru este semnul doliului, exprimă durerea rudelor față de cei plecați în lumea celor veșnice.

Costumul popular este un element de identitate națională. Toate popoarele au, în modelul costumului popular culorile drapelului național.

Meșteșugul costumului popular nu se învață din manuale, ci este transmis din generație în generație, de la mamă la fiică. În trecut, fetele nu se măritau până când nu știau să țeasă și brodeze costume populare. De asemenea, meșteșugul este strâns legat de religie. Femeile, când se adunau să lucreze, spuneau, la începutul procesului de creație o rugăciune ortodoxă. Din perspectiva magică și religioasă, costumul popular, prin lucrătură și ornamentație, i se atribuia un rol important de protecție împotriva forțelor malefice, dar și pentru a aduce noroc și sănătate purtătorului. Mai mult, este încărcat și de ițele dragostei, având și o încărcătură erotică importantă.